80 milioane de euro pentru transporturile navale. Model german pentru platforma multimodală din Portul Galaţi

Modernizarea infrastructurii portuare şi realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere vor fi „motorul” relansării şi dezvoltării portului Galaţi. Mai mult, proiectul realizării unei platforme multimodale orientate spre transportul containerizat de mărfuri este unul important pentru întreaga comunitate locală prin oportunităţile de afaceri pe care le deschide, în special prin repunerea porturilor de la Dunăre pe harta principalelor axe de comerţ europene. Valoarea totală a investiţiilor pe care le presupune proiectul „Platforma Multimodală Galaţi”, derulat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, în parteneriat cu Port Bazinul Nou SA şi Metaltrade International SRL, este de aproape 80 milioane de euro. Finanţarea este asigurată, etapizat, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) şi Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare (POIM), dar şi prin atragerea unor surse private.

În condiţiile în care, în ultimele decenii, o bună parte a industriei grele gălăţene a fost decimată de „turbulenţele” trecerii la economia de piaţă, reîntorcerea economiei locale la „rădăcini”, la oportunităţile pe care Dunărea le oferă, a devenit vitală pentru păstrarea mediului de afaceri „pe linia de plutire”. Din păcate, timp de ani buni, în lipsa fondurilor sau a unor strategii coerente privind dezvoltarea transporturilor navale, cea mai mare parte a infrastructurii portuare a rămas încremenită în timp, fiind din multe punct de vedere depăşită tehnic.

Şansa Portului Galaţi a fost includerea acestuia ca nod central în Reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T) ce a dus, deopotrivă, la definirea unor obiective strategice, dar şi la iniţierea, cu finanţare CEF, a unor proiecte concrete. Iar „Platforma Multimodală Galaţi” este de departe cel mai ambiţios proiect.

„Aderarea Românie la spaţiul comunitar a dus la creşterea interesului UE pentru Dunăre, aceasta devenind, practic, o „apă interioară” a Uniunii. Asta a şi dus la definirea Coridorului Rin-Dunăre drept unul prioritar pentru transporturile europene. Pe de altă parte, Comisia Europeană a constat că, pe acest coridor, anumite segmente erau foarte dezvoltate, în timp ce altele – inclusiv cel de la Galaţi – erau rămase în urmă, cu infrastructură veche, cu facilităţi portuare puţine şi depăşite. Tendinţa în Europa este de a stimula transporturile navale, fiind considerate mai ieftine şi mai puţin poluante, dar în schimburile economice a crescut semnificativ şi traficul de mărfuri containerizat, pentru că este mult mai ieftin, mai sigur şi se operează mai uşor. Aici este şi ţinta noastră: să aducem noi fluxurile de marfă în Galaţi. Iar rolul „Platformei multimodale” este de a sigura această flexibilitate în integrarea în lanţurile logistice, indiferent dacă este vorba de transporturi navale, rutiere sau feroviare”, ne-a explicat managerul de proiect din partea APDM Galaţi, Gabriela David.

TERMINALUL MULTIMODAL, PROIECT STRATEGIC

Desigur, de la teorie la… investiţii e cale lungă, iar drumul terminalului multimodal gălăţean a început încă din 2014. Atunci, APDM Galaţi, în parteneriat cu operatorii portuari privaţi – Port Bazinul Nou SA şi Metaltrade Internaţional SRL – au conturat o primă variantă a parametrilor şi obiectivelor principale ale proiectului, acesta fiind pre-identificat, în 2015, şi în strategiile CEF de dezvoltare a reţelei centrale de transport european. De asemenea, proiectul terminalului multimodal de la Galaţi a fost inclus ca proiect prioritar şi la nivel naţional, în Master Planul General de Transport (MPGT), document strategic la nivelul Guvernului şi al Ministerului Transporturilor.

Prin aceşti paşi s-a deschis calea în vederea finanţării proiectului „Platformă Multimodală Galaţi”, cu beneficii atât pentru administraţia portuară, cât şi pentru operatorii privaţi. Mai exact, în cadrul proiectului au fost incluse patru mari obiective investiţionale:

– Modernizarea infrastructurii portuare de bază, beneficiar fiind APDM Galaţi; 
– Modernizarea infrastructurii rutiere din zona Platformei Multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic prin crearea unui pasaj/pod peste intersecţia cu calea ferată de acces în zona portuară şi a unui sens giratoriu, precum şi relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară – beneficiar APDM Galaţi;
– Reorganizarea şi construirea zonei de manipulare şi depozitare pentru eficientizarea fluxului tehnologic în platformă, beneficiar fiind Port Bazinul Nou;
– Crearea unui nou acces în zona de manipulare şi depozitare pentru conformare cu normele europene de siguranţă şi securitate – beneficiar Metaltrade Internaţional.

„Unul dintre marile avantaje ale operatorului Port Bazinul Nou este că dispune de două tipuri de cale ferată – atât cu ecartament european, cât şi cu ecartament rusesc, caracteristic statelor din spaţiul ex-sovietic. Galaţiul este practic o poartă de legătură între spaţiul comunitar şi state precum Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi chiar mai departe, spre statele din Asia. Având aceste două tipuri de ecartament se pot face uşor manevre de transbordare, mărfurile pot circula mai rapid, fără costuri mari, ceea ce, desigur, este un avantaj competitiv pentru Galaţi. În plus, Port Bazinul Nou şi Metaltrade Internaţional fac parte din acelaşi grup de companii, rolul acestuia din urmă fiind de a se ocupa de partea de comerţ şi asigurarea contractelor ce generează traficul de mărfuri în port”, a precizat managerul de proiect Gabriela David.

Model german pentru Portul Galaţi

Interesant este că, în configurarea terminalului multimodal gălăţean, APDM Galaţi şi operatorii portuari nu s-au apucat „să reinventeze roata”, ci s-au inspirat din experienţa prin care au trecut deja porturile din Europa Centrală, un exemplu în acest sens fiind modernizarea Portului Duisburg, din Germania, cu care, de altfel, s-a şi colaborat în conceperea terminalului de la Galaţi.

„Portul Duisburg, aflat la un moment dat într-o situaţie asemănătoare cu Portul Galaţi, a luat măsura de a introduce sistemul de logistică prin containere. A ajuns, până în prezent să construiască zece terminale intermodale – fiecare fiind, practic, un port în sine! – iar traficul de mărfuri a crescut foarte mult. E un exemplu pe care dorim să-l urmăm şi în zona noastră, la Galaţi. Cu ajutorul partenerului nostru, Portul Duisburg, am reuşit să înţelegem ce înseamnă logistica în economia mondială, am văzut cât de mult a crescut importanţa traficului containerizat în transporturile internaţionale. Scopul acestui terminal multimodal este de a valorifica oportunitatea ca Galaţiul să facă parte din aceste lanţuri logistice”, ne declara în 2016, la lansarea primei etape a proiectului terminalului intermodal, preşedintele Metaltrade International, Corneliu Găvăneanu.

Galaţiul, inclus în Reţeaua Centrală TEN-T

Portul Galați este un port maritim-interior, întrucât permite și primirea de nave maritime. În acest sens, demn de menționat este că, din aceste punct de vedere, natură mixtă a portului Galați este recunoscută și de Regulamentul UE (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 Decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, care stipulează în Anexele sale că portul Galați este un port maritim și un port interior localizat pe Rețeaua Centrală. Datorită localizării sale pe unul din coridoarele rețelei centrale TEN-T, portul Galați devine un punct central al politicilor, strategiilor și programelor europene ce au ca prioritate dezvoltarea rețelei centrale până în anul 2030. Astfel, un element esențial pentru dezvoltarea portului Galați îl reprezintă sursele de finanțare nerambursabilă ce sunt disponibile în cadrul programelor finanțate din fonduri europene și gestionate la nivel național, regional sau European, orientate pe dezvoltarea transportului maritim și fluvial, ca mod de transport durabil.

Oportunităţi pentru dezvoltare

Apartenența Portului Galaţi la coridorul TEN-T Rin-Dunăre reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare, poziționându-l între prioritățile UE în sectorul de transport.

Prin poziționarea sa ca poartă de intrare în UE într-una din cele mai stabile regiuni la granița de Est a acesteia, Portul Galați are potențial de a atrage fluxuri suplimentare și noi tipuri de marfă transportate pe rute precum Europa de Vest – Europa de Est, Europa – Marea Caspică și Marea Neagră – Marea Baltică. Portul Galați este cel mai mare port fluvio-maritim, respectiv al doilea port ca mărime din România, cu acces la sectorul maritim al Dunării și la Marea Neagră prin Canalul Sulina și prin Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Datorită poziției sale strategice pe Dunăre și ca platformă turnantă între țările estice care se învecinează cu Marea Neagră și țările europene fără ieșire la mare, locația portului Galați se dovedește a fi ideală pentru conectarea navigației interioare, maritime, a transportului feroviar și rutier.

Citeste stirea completa pe viata-libera.ro